joi, 2 septembrie 2010

Tu... esti mulţumit?

Am ales de aceasta data sa nu postez o fotografie sau vreo experienta traita de mine.
Merita sa vezi!
Un om deosebit. Cu o putere deosebita. Nick Vujicic

video

Privind la el, m`am gandit: cat "chef de viata" poate avea... De ce sa nu ma multumesc cu ceea ce am, cu ceea ce sunt? De ce sa vreau altceva, in mod egosit, cand ma pot bucura asa cum sunt?
Cand pare ca totul a mers prost, ne mai putem gandi ca e posibil sa fie spre binele nostru, chiar daca pe moment nu intelegem?

In fiecare zi gasim atatea motive de nemultumire si vociferam. De ce? Pentru ca nu vedem si nu suntem constienti de ceea ce ne poate face multumiti. Cand ploua, ne enervam pentru ca ne`am udat 5, 10 minute sau jumatate de ora, dar nu ne gandim la cei care si`ar dori macar cateva picaturi de apa, ori la gradina uscata a batranului vecin din care se intretine. Ramanem uimiti cand aflam ca autobuzul pe care tocmai l`am pierdut, a fost implicat intr`un accident. Nu ne convine cand vedem ceva mai bun, mai frumos la altii, cand nu ne`a fost pregatit felul preferat de mancare, sau cand ne`am taiat la un deget. Ne suparam ca nu ne este oferita incredere, daca nu ajungem la performantele lui X, daca nu primim cadoul pe care`l asteptam, ori pentru simplul fapt ca domnul de la casa de bilete nu avea o privire pe placul nostru. Insa uitam sa ne intrebam daca oferim incredere, uitam sa tinem cont de faptul ca ceea ce am realizat, a fost cu toate puterile noastre, ca cei dragi s`au straduit sa gateasca pentru noi, sa ne surprinda, sau ca prin bucuria noastra putem sa aducem lumina in sufletul altora.

Cati nu si`ar dori sa vada, da, sa vada culori, zborul fluturilor, peisaje de munte sau de mare, chiar si norii negri, inainte de ploaie, sau o floare pe jumatate ofilita? Cati nu si`ar dori sa poata mangaia un copil si sa`l tina in brate, sa simta implinirea sufleteasca pe care ti`o ofera siguranta ca apartii unei familii, sa alerge odata cu cainele lui, ori sa modeleze oameni din zapada?
Poate am dat niste exemple banale; dar chiar aceste lucruri ce ni se par firesti sau naturale, ca si cum ni s`ar cuveni, tocmai ele ne pot aduce implinirea in suflet. Nu ne mai "permitem" sa fim veseli ca niste copii pentru ca, "vezi tu, ne`am maturizat si trebuie sa dovedim". Nu spun nu, dar asa dovedim? Prin lipsa de buna dispozitie? 
Zambim rar si scurt de parca ne`ar costa. Iar daca o facem mai des, e ceva fals. 
Hai sa incercam macar sa zambim mai mult. Si adevarat. Incepem chiar de acum? 

[sursa video - youtube]

2 comentarii:

  1. intradevar o lectie de viata....problema e ca oamenii au memorie temporara, mai devreme sau mai tarziu tot uitam, iar cand vine vorba de astfel de lucruri, uitam cel mai repede....ne impresioneaza cate un caz diferit, ne uitam in stanga sau in dreapta si spunem ca ne vom schimba, sua ca vom face "mai bine"....insa peste cateva zile "ne trece" si uitam...
    daca nu se schimba ceva in vietile noastre, sau daca nu avem destul vointa, totul va ramane la fel...
    poate ar trebui sa nu ne mai lasam nicio portita de intoarcere, nicio usa sa nu mai ramana intredeschisa, poate ar trebui sa ne gandim ca e definitiv cand spunem "de azi gata...!"
    o zi frumoasa>:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte bine punctat, Elena! >:D<

    RăspundețiȘtergere