joi, 7 aprilie 2011

Boboci de primăvară

               În fiecare zi păşim grăbiţi încolo si`ncoace,
               afundaţi în gânduri,
               cu capetele plecate...
               Dar uităm că am vedea un strop de frumos
               dacă ne`am opri
               şi ne`am ridica privirile. [înspre cer]

20 de comentarii:

  1. Pe un cer albastru
    O raza de soare
    Radiaza floarea
    In a ei splendoare

    Si cand fata rade
    Cu-al ei zambet dulce
    Timpul se opreste
    Raza o seduce

    Totul iute-ngheata
    Floarea-n gand ii zice
    "Fa-mi o poza iute,
    Clipa sta sa pice!"

    RăspundețiȘtergere
  2. Şoptea floarea mai multe... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. am uitat ceva?:P ce mai spunea? promit ca nu mai zic

    RăspundețiȘtergere
  4. Au rămas şoaptele "îngheţate" pentru atunci.

    RăspundețiȘtergere
  5. Tu stii mai bine ce ti-a spus. Eu nu mi-am putut da seama de mai multe.
    Doar i-a soptit ca unei surori.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ne-o doreste, desi aproape tot timpul nu stim s-o luam cand e langa noi. Apoi regretam, dar ramanem cu regretul.

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu "aproape tot timpul", dar ştii tu ce ştii.

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu aproape tot timpul, ci atunci cand e mai important. Fugim de fericire, fugim de frumos. Apoi ne autosugestionam ca frumosul este altceva, si ramanem cu acel ceva in gand.

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu mereu, chiar sunt momente când îţi dai seama că anumite lucruri merită. Cred că e vorba de modul în care percepe fiecare, pentru sine, atât fericirea, cât şi frumosul. Dar mai ales cât de convinşi suntem de consecinţele benefice ale celor două. Abia când intervine îndoiala, se pierde din efect.

    RăspundețiȘtergere
  10. ...indoiala ce n-ar trebui sa existe. Daca ceva ti se pare frumos, ar trebui sa fii in stare sa faci orice pentru a-l avea mai mult timp.
    Din lene si comoditate lasam diverse lucruri sa intervina si dupa asta lasam acea floare frumoasa sa se ofileasca aproape de noi, in timp ce o ignoram cu o raceala inumana.

    RăspundețiȘtergere
  11. Chiar dacă m`ai contrazice, e destul de discutabil...

    RăspundețiȘtergere
  12. Bine punctat "n`ar trebui să existe". Dar sunt. Mai des apar îndoieli şi întrebari decât certitudini. Depinde şi de principiile persoanei; dacă mergi pe certitudini, aştepţi/acţionezi pentru a elimina îndoielile (inevitabil sau nu apărute).
    Dar vorbim generalităţi. Şi se poate interpreta greşit, fără intenţie.

    RăspundețiȘtergere
  13. http://vimeo.com/22439234

    Uite asta inseamna frumos.
    Ai putea sa ai certitudini aici?
    (sa apesi pe butonul cu sagetile din dreapta jos sa se vada full screen)

    RăspundețiȘtergere
  14. Da, pot să am certitudinea că ce am văzut înseamnă frumos. (m`ai cam nimerit cu cerul şi stelele)
    De asta ziceam de generalităţi. Acum cred că am înţeles mai bine ce spuneai tu. Iar eu când vorbeam de îndoieli mă gândeam la mai multe lucruri odată, altele.

    RăspundețiȘtergere
  15. Totul este in stele. Daca nu te indoiesti de stele, nu te indoiesti nici de altele

    RăspundețiȘtergere
  16. Părerea ta. Suntem subiectivi, de cele mai multe ori.

    RăspundețiȘtergere
  17. Desigur. Nimic nu e obiectiv. Doar stelele sunt.

    RăspundețiȘtergere